Mamografia

Dialogul e cam așa:

-         Stați să curăț aparatul. Ok. Veniți mai în față. Spatele drept. Pieptul înainte. Nu, mai drept, nunu, pieptul! sânul, toracele …împingeți-l înainte. Mâna dreaptă țineți-o la ceafă. Nu, spatele drept. Stați așa, nu mișcați. Așa, așa…ca să trec în față să vă aranjez mai bine. Așa, aaașșșaaa… mai în față puțin. Fundul mai în spate. Nu..dada, ok. Dar stați relaxaaată!!. Ok. Acum la celălalt.

Dacă e prima mamografie, dialogul se repetă de șase ori.

Și de fiecare dată sânul vine „comprimat” (nu doare) între două felii de aparat.

N-ai cum să rămâi sobră și serioasă. Nu încerca.

Dacă ți-l imaginezi pe Mr. Bean căzut în momentul acela fix acolo în încăpere cu tine și probabil încercând să pripceapă de ce nu se pun și două foi mari de salată deasupra și dedesubt, o să reușești să nu râzi.

Depinde și de asistente, dar momentul e oricum comic și grotesc împreună.

Nu doare și nu e nici invaziv, nici foarte nociv, e un control soft să zicem.

Urmează vizita și ecografia imediat după.
Și aici depinde medic, dar cu puțin noroc e instructiv și relaxant. Mai afli câte ceva... eu am aflat că românii beau mult. Da, și femeile și bărbații. Și că Bucureștiul e urât dar Bv e frumos, la fel și Sicilia.

După care mi-au controlat și gâtul și tiroida.
Mi-au găsit un chist mic sub ureche, dar cică e normal, o să-și revină.

Mâine n-o să fie la fel de simplu dar dacă nu mă amână din nou măcar scap de-o grijă.
Chip in taci....