Aproape de final



Atelier de tâmplărie



Dimensioni: 70 x 70
Tecnica: mista

Collezione : Roma
Autore: Steve
Disponibile: Si



De câte ori mergeam pentru prima data acasă la cineva în Italia, îmi arăta pe rând toată casa, fiecare cameră, terasa, grădina, chiar și băile.
Italienii sunt mândri de casele lor, de mobilier, de culori, de tablouri, de tot ce fac ei acolo în spațiul acela al lor pentru a se simți bine, confortabil și în pas cu moda eventual.
După experiența mea din vara asta cred că au și de ce să tot deschidă ușile și să aștepte laude.
Oameni buni, păi eu credeam că dacă ai toți banii odată și timp cât de cât ca să te flendurești prin magazine, treaba-i făcută. N-are cum să nu iasă foarte bine.
Ba chiar mă cred o femeie cu gusturi alese, cu simțul culorilor și cu ochiul ager spre lucrurile de calitate.
Uneori sunt chiar mulțumită de mine, dar... mă refeream la haine.
Acolo există mereu cabina de probă, sfânta cabină de probă în care intri și lepezi tot ce vrei de pe tine și te "redecorezi" cum vrei tu să arăți, după care te uiți de 77 de ori în trei oglinzi ba mai ceri și părerile celor care sunt sau nu sunt cu tine.
Iar dacă ajungi acasă și nu-ți mai place, asta e, o ascunzi undeva în fundul dulapului și aștepți să se potrivească mai bine cu noile achiziții iar dacă nu și nu, după vreo doi-trei ani de nefolosință, adio! la tomberon.
Dar asta, repet, la haine unde cheltuielile nu produc unde seismice de gradul 7 și unde cabinele de probă sunt curate și liniștite, nu există nici praf, nici moloz, nici muncitori care-și fac de cap pe banii tăi, nici nervi, nici nerăbdare.
Asta la haine, unde după ani de zile fiecare-și cunoaște defectele de ascuns și calitățile de scos în față, culorile cu care-i șade mai bine și cele pe care e obligatoriu să le evite, croielile și mai ales felul în care o haină capătă valoare în momentul în care e îmbrăcată de persoana potrivită.
La haine e simplu!

La reamenajări e cu totul altceva, și pentru că nu-mi pot scrie toate concluziile întrun singur post o să fac un serial-design ca să nu  uit tot ce-am învățat o vară-ntreagă plus toată "înțelepciunea adunată de prin reviste, forumuri, filme și alte surse ajutătoare.
Mai am încă ruleta în poșetă, alaltăieri mi-au adus patul din dormitor și azi îi aștept pe cei cu dulapul, ieri am pus o parte din perdele și pe când o să termin am deja biletul spre Roma.
Și de fapt nici n-o să termin curând.
Dintre toate lucrurile schimbate, puține dintre ele poartă marca "sunt sigură că o să-mi placă și peste 20 de ani la fel de mult".
Unele au fost alese în baza multor factori: spațiu, necesități, culoare, preț și oferta din magazine.
Vă dau doar un exemplu, mobila de bucătărie aș fi vrut-o albă, dar albul e frumos numai dacă i se dă personalitate din model, din structura lemnului, din combinația reușită cu electrocasnicele, cu masa și scaunele, cu faianța și gresia, cu restul apartamentului.
Alternativa la ce aveam eu în minte am găsit-o doar la Mobexpert, doar că costa de 7 ori mai mult și ar fi durat vreo 2 luni. NUmai bucătăria!
Așa că a trebuit să accept o soluție de compromis și să aleg altceva care să semene cât de cât.
Doar că a face mobilă la comandă nu e chiar așa de ușor pe cum pare.
Mereu e ceva care "asta nu se poate face" sau "asta nu avem".
Iar pozele și eșantioanele de multe ori nu sunt suficiente pentru siguranța unui bun rezultat.

Soluția ideală e ori cumpărarea direct din magazin ori un designer.
Știu că e puțină lume care apelează la designeri.
Știu că multă lume se gândește că alegerea un designer e echivalentă cu a nu avea gusturi.
Sau poate că e o cheltuială excesivă, nu știu, știu doar că un bun designer are multă experiență, are deja în minte rezultatul multor case pe care le-a amenajat pas cu pas, a văzut rezultatul și are o idee clară despre ce e bine și ce nu, despre costuri, despre magazine și despre micile trucuri cu care se salvează marile greșeli.

Mă consolez uitându-mă în jur și spunându-mi că n-a ieșit rău în ansamblu, pentru necesitățile noastre, pentru comoditatea și gusturile noastre, pentru banii necesari proiectului, e ok, merge.
Iar unde nu e chiar ce-aș fi vrut iar mă consolez. De-abia o să am motive să mă mai uit prin reviste, să mai schimb câte ceva, să nu rămân o viață-ntreagă cu aceleași lucruri vechi și demodate.
Eh, am întors-o bine, nu?

Dacă am timp în seara asta o să-ncep primul episod din seria "Design, schimbările vin din interior"