Sfânta Marie

spiaggia libera

Dimensioni: 60 x 60
Tecnica: mista

Collezione : Roma
Autore: Steve













Sfânta Marie azi la noi, la alții Ferragosto.

Am aflat și eu astăzi că și la noi, la români, a devenit zi nelucrătoare.
De când? și cum s-a întâmplat?
Unele magazine erau deschise, altele nu, ba unii chiar lucrau
.
Ferragosto la italieni există dintotdeauna și e o sărbătoare laică.
 Steve mi-a trimis azi "auguri" ca de Paște și de Crăciun. Așa e la ei.
De obicei se face o "scampagnata" care v-am mai spus undeva că înseamnă o zi la țară, sau la mare, dar oricum și oriunde înseamnă familie reunită sau mulți prieteni, un prânz copios, grătare, pizze, multă mâncare. Băutură mai puțin că știți că ei nu prea pun bază pe asta.

Tinerii merg la mare, în grupuri mari, 20-30 e cam media. Fac focuri și carne. (acolo se bea pe bune)
La miezul nopții toată lumea se aruncă în apă cu o dorință în gând.
Nu povestesc din auzite, am trăit sărbătoarea asta ani la rând pe insula Siciliei și nu reușeam să ieșim niciodată din casă altfel decât pe jos, sau cu motocicleta.
De pe la 17 toate străzile erau pliiine pline 9și noi locuiam la 3km de mare).  Pe plajă se instalau corturi, pături, scaune de plastic, se pregăteau focurile. O nebunie!
La miezul nopții apa e destul de rece, dar obiceiul e obicei și lumea se aruncă-n spume râzând ca nebunii (păna la miezul nopții s-au golit deja câteva sticle bune, asta ajută).
Se aud chiote și urlete pe toată plaja și se văd de departe focuri aprinse cât e de lungă plaja.
A face baie la miezul nopții e o emoție aparte, apa e rece, pe mare e beznă, pe cer se văd milioane de stele, e super și e emoționant. Depinde ce-ți dorrești.
Asta e la mare.
Cine n-are mare, v-am zis, se organizează din timp cu alți prieteni și merg toți pe la câte-o căsuță la grătare.
Măcelăriile sparg toate încasările din timpul anului. Dacă nu cumperi cel puțin 1kg de carne, n-ai făcut nimic.

Cam asta-i la italieni, acuma la români n-am înțeles prea bine ce se face.
Ce și cine ne-ndeamnă să sărbătorim?, o fi pe bază religioasă , o fi nostalgia lui 23 august cu care ne obișnuisem și care ne lipsește, nu știu încă.
Poate voi v-ați organizat mai bine dar eu am fost doar pentru porth până în Schei, am gustat înghețata aia de lângă biserica Neagră (la cât e de scumpă nu e cine știe ce) și am jucat o oră de baschet cu Ana (și cu Nan evident).
Cu căldura de astăzi, baschetul ăla la soare ne-a dat gata rapid.
Se cerea un pui de somn urgent după masă, dar mi-am propus odihnă activă.
Și știți ce-am făcut? mi-am pierdut vreo câteva ore pe niște site-ri cu informații despre Thailanda.
Ce fain ar fi...! În ianuarie. Mai vine cineva? :)