 |
| Ritorno dal mare |
Dimensioni: 40 cm x 40 cm
Tecnica: mista
Stile: figurativo
Supporto: tela
Autore: Steve
Collezione: roma
Disponibile: Si.
Există pentru toți de-a lungul vieții, o întâmplare anume, ce se petrece în mod normal după patruzeci de ani, când ești obligat să recunoști că "nu contează buletinul, contează cum te simți", e doar apă de trandafiri (și stătută pe de-asupra).
Poate că mici semnale au mai fost și pănă atunci dar pentru tine viața era aceeași, aceiași colegi, aceiași prieteni, același mod de a râde și glumi cu toți.Până întro zi. O zi obișnuită în care să zicem că te-ai decis să schimbi mobila în bucătărie.
Prietena ta cea mai bună (aș! mă mai gândesc) știe ea un tip care face mobilă faină. Și=ți dă numărul lui.
Ok, îl suni, vă-ntâlniți, omul e politicos "bună ziua", "dumneavoastră", "săru'mâna" și până aici nimic anormal. Totul e ok.
Prima dată! Prima dată e ok! Pentru că nu ne cunoaștem și e normal să ne adresăm cu dv. unul altuia.
Bine, hai și la primul telefon pentru că suntem tot străini.
Dar a doua oară??
După ce am vorbit la telefon și am vorbit și în direct, și el o cunoaște pe Mo, și pe Anubis, și eu îl iau cu TU și cu ce faci și cu ton glumeț și nu țin cont că mi-a spus că mă sună ieri și m-a sunat doar azi, și îi vorbesc de parcă am fi fost colegi de clasă (ei, nu chiar de clasă ..dar na...) pentru că mie așa mi se pare, eu așa îl văd și mai ales, eu așa mă simt..... eh, după toate astea s-aud mereu doar "dv. ați vrea" și "dv. spuneți că" și dv, dv și iar dv. ??? Iar la final "săru'mâna" !!! Iar??? săru'mâna ??? Mie?
Ea mi-a făcut-o, prietena mea ! Vorba vine, mă mai gândesc la ce-nseamnă cuvântul "prietenie"
Sigur și ei i-a spus tot "săru'mâna". Si-gur si-gur.
Și s-a gândit să-mi dăruiască și mie efectul subtil al cuvântului "săru'mâna" venit de la un tip bine, cu umeri puternici ('or fi de la atâta mobilă!) și cu voce frumoasă. Un tip cu care, repet, eu mă simt de aceeași vârstă! Fix!
Ok, și Nelu îmi spune "doamnă în sus și doamnă în jos" dar Nelu are peste cinzeci de ani. Cinzeci, eheee...să fim serioase, cincizeci e o vârstă, eu sunt o copilă pe lângă el.
Și-apoi are dreptate să-mi spună așa pentru că eu de câte ori mă duc la el, în apartamentul meu cel plin de praf și de moloz îmi pun mereu rochia neagră cea mulată cu decolteu de perle și în picioare nu ies fără peep-toe roșii de lac care mi se asortează absolut superb cu rujul și cu geanta.
Deci da, Nelu mă vede o doamnă. Fițoasă și respectabilă dar o doamnă!
La întâlnirea cu tipul de la mobilă m-am îmbrăcat casual, sportiv, nu știu dacă se-nțelege ce vreau să spun.
M-am îmbrăcat tinerește!
Pentru că tipul de la mobilă are vreo treizeci (poate nici atâta) iar eu mă văd cam de-o vârstă cu el.
Dar n-a ținut. Din dvoastră nu m-a scos.
M-am gândit să scriu postul ăsta pentru că e un moment de cotitură în viața mea. Și poate a fost sau va fi și-n viața altora, și când se va-ntâmpla e bine să fiți pregătite, să recunoașteți momentul și gravitatea lui dar să continuați să vă faceți că nimic nu s-a schimbat. Nu există altă alternativă.
Fiecare în fața acestui mare moment al adevărului va lua o atitudine pe măsura ei.
Unele vor accepta realitatea și se vor simți în hainele de "dvoastră" ca-n rochia de duminică, altele vor încerca să mascheze câte ceva mai cu pudră mai cu tuș, mai cu ultima tunsoare la modă, altele se vor înscrie din nou la aerobic sau la lecții de dans modern, altele poate, alea mai zen, vor încerca cu yoga și cu meditație și cu apă minerală cu lămâie dar... indiferent de metodă, rezultatul va fi evident același: în suflet vom rămâne mereu aceleași. Romantice și visătoare....eventual.
Și dacă nici așa, cu toate metodele alea de mai sus, să știți că blugii cu talie joasă, ăia din care se vede doar un milimetru din culoarea lenjeriei nu trădează niciodată.
Indiferent de vârstă, în ei arătăm mereu de douăzeci de ani.
Două'j'trei? ok, dar nici unul mai mult :)
Nessun commento:
Posta un commento
Comentarii