Casa e gata

Deja sunt de câteva zile acasă în mod stabil și irevocabil.
Adică am făcut baie în noua cabină, cafea pe noua plită, ba am spălat și vase cu mașina.
Normal, aspiratorul e încă în priză și toată casa e plină de cârpe pe variate de forme și culori.
Am folosit o cantitatea de cârpe, oameni buni, egală cu jumătate din dulapul de haine.
Dacă mai dura vreo două săptămâni aș fi ajuns să-mi rup și cămașa de pe mine. Aia de bumbac, clar! că alealalte sunt vax.
Ce? poți spăla geamurile cu o cârpă care nu e de bumbac?
Sau pe jos? chiuvetele? mobila? vasele? praful? Nimiiic! Doar bumbac și încă din ala de bună calitate.
Pe marți încolo vine băiatul cu niște rafturi în debara (până atunci dorm printre cutii în dormitor) în baie mai e de dat cu vopsea albă pe-acolo pe sus și în hol mai e de reparat dulăpiorul de papuci dar e deja curat peste tot și se vede, chiar și parchetul strălucește, am găsit o soluție super!.

Pot deci să trag linie și concluzii.
    Să-ncep din baie:
Cabina nouă în locul vanei vechi, ok, super.
Mașina de spălat din bucătărie în baie, ok again.
Gresia și faianța, foarte frumoase și ușor de spălat. (Un mare minus pt. Nelu, am văzut doar la spălat greșelile)
Oglinda din baie, cu ramă groasă de tablou, excelentă alegere.
Mobilier încă n-am și nici nu știu dacă voi avea pentru că arată foarte bine așa. Baia evident.
    În bucătărie:
Mobila cea nouă și electrocasnicele, utile, comode și estetic acceptabile (nu e mobila pe care-am văzut-o eu la Mobexpert, dar costă de 5 ori mai puțin)
Băncuțele și masca de centrală au ieșit și ele bine și îmi sunt și utile.
Faianța se potrivește excelent cu mobila și cu chiuveta și se spală destul de ușor.
Toate electrocasnicele sunt noi, negre, arată foarte modern și nu "îngreunează" bucătăria.
În hol ar mai trebui un dulăpior mic iar la bucătărie încă n-am comandat ușa.
Scaunele de bucătărie, le-am căutat mult dar le-am găsit. Sunt de lemn, mâine mă duc să le aduc.
Toate țevile, cablurile și firele alea cu care era împodobită bucătărie au fost mascate sau înlocuite și parcă parcă...vom putea conviețui împreună.

Ce-a mai rămas...ah, aș vrea eu să mă fac că uit dar naaaah... mai e gresia.
Gresia din bucătărie. Cum să nu...trebuia să fie ceva, nu?
Culoarea e frumoasă. Bine.Și textura e fină și foarte elegantă, mată, bej-ocru (naked) și se potrivește perfect cu tot ce e prin bucătărie.
Mda, înfară de mine, cu mine se potrivește mai puțin.
E incredibil de pretențioasă, se murdărește din orice. Și două fire de praf se văd pe ea.
Deocamdată o las în pace, poate am pus eu ochii pe ea prea atent, mai aștept vreo câteva zile ca să ne obișnuim împreună.

Și cam asta e cu renovările.
Au durat o lună (nu două săptămâni cât mă așteptam) dar rezultatul e mulțumitor.
Având în vedere că de 9 ani n-am schimbat și n-am cheltuit absolut nimic pentru casă sunt întradevăr mulțumită.
Am avut și ajutoare, oamenii cu care am lucrat au fost de treabă și timpul nu m-a presat foarte mult.
În plus eu nu sunt foarte pretențioasă. și ăsta e un mare noroc.
Nu stau să-mi fac nervi pentru 1mm de faianță strâmbă și nici nu-mi petrec ziua cu cârpa în mână căutând praful de prin colțuri.
Am văzut multe femei care își găsesc împlinirea în treburile gospodărești.
Se atașează de casă în mod dependent, casa devine sursa lor de satisfacție și argumentul principal de discuție, puținul timp liber îl dedică întreținerii casei.
Acuma na... și mie îmi plac lucrurile noi, îngrijite, perfect îmbinate și sclipitor de curate dar... n-aș mai putea să-mi fac nervi din asta.  Nelu, cu toate laudele pe care i le-am adus la început, e un bun zidar și un bun electrician, dar atât. Faianța care-am avut-o, aia veche de mai bine de 10 ani, era mai corect și mai frumos pusă, dar asta e, faptul e consumat.
privesc lucrurile din cu totul alt punct de vedere.
Lucrurile sunt lucruri, oamenii sunt oameni.
Primele se uzează, se strică, se schimbă, tocmai pentru că sunt lucruri, obiecte.
Și-așa cred că ne consumăm prea mult timp din viață ca să ne cumpărăm și să ne întreținem o mulțime de lucruri.
Unele sunt utile, ne dau confort și bunăstare dar dacă te gândești că suntem sclavii lor de dimineața până seara parcă nu mai merită.
În ultimii ani containerele de gunoi sunt pline de obiecte care au fost și ele scumpe și agonisite cu sudoare și renunțări la vremea lor.
La fier vechi e un cimitir întreg de mașini rupte și ruginite. Și nu de mult pentru mașinile alea se plătea cât pentru o casă și cât de mândri erau cei care reușeau să le aibă..
DEspre ordine și curățenie nu mai vorbesc. O femeie ar putea sta toată ziua cu mâinile în apă și tot n-ar fi toate curate pentru că tendința generală a lucrurilor e către haos și dezordine.

Timpul însă e prețios și plăcerea de a sta de vorbă cu familia sau cu prietenii, fără grabă și fără tensiune, relaxat și nepăsător e inegalabil.
Toate celelate se pot renova și înlocui, iar dacă nu mai e și Mastercardul.... timpul însă nu.
Și când decidem ce să facem cu el, cu timpul nostru, practic decidem ce facem cu viața, cât și când să ne bucurăm de ea.
Când veniți la mine ? :-)