Tratamente alternative

Amân de multă vreme să scriu un post despre tratamentele alternative.

Urmăresc de vreo 5 ani un site in care se vorbeste de cum sa fii sanatos tun incepând cu un regim alimentar.

E un site serios, autorul traduce cărțile unui profesor austriac de medicina alternativa de la începutul secolului trecut.

La început m-am entuziasmat, că na...eu sunt o ceaușistă căreia multă vreme i s-a interzis accesul la informație...în consecință sunt tentată să cred că alții știu de mult ceva ce eu de-abia acum descopăr.

Dar... susrsa noastră principală a devenit Internetul. Acolo scrie cine ce vrea, citește cine ce vrea, ințelege cine cum poate și povestește fiecare ce a înțeles.

E un lanț complicat și periculos, ca telfonul fără fir.

Zilele trecute citesc pe siteul ăla topicul uneia care supărată rău pe medici (unde e vorba de medicina alternativă toți tună împotriva medicilor) Cumnatul ei, obez, care se internase pentru o operație de micșorare a stomacului a murit. Și de-aici polemici multe că medicii îs incompetenți și anesteziștii au greșit și că ..ce mai!...trebuiau dați în judecată (în It. medicii sunt adesea  dați în judecată , mai ales dacă pacientul moare).

Eh... nu zic că n-aveau dreptate, poate chiar a fost o eroare medicala.

Dar nu pot să nu mă gândesc la puținele date pe care le oferise deschizătoarea threadului respectiv.

Cumnatul era obez și dacă s-a dus el la spital înseamnă că avea probleme. Serioase.

Cumnata e o naturistă convinsă. Și deci știe că orice afecțiune se poate trata altfel și nu cu operații, anestezii și complicate regimuri de viață ulterioare.

Și-atunci nu-nțeleg... te duci la medic știind că există alternative? ca să-ți confirme că toți sunt incompetenți?

Ani de zile nu te-ntereseazi de sănătatea ta și când ajungi obez și bolnav crezi că medicii trebuie să facă miracole... și dacă nu fac miracole, atunci să facă pușcărie?

În cei 5 ani de cănd intru aproape săptămânal pe siteul lor, văd că apar mereu noi înscriși iar cei vechi devin tot mai inactivi sau chiar dispar cu totul. Nici responsabilii de la anumite rubrici nu mai sunt. Numele lor mai e scris acolo dar ei nu mai au activitate pe forum de ani de zile.

Toți noii intrați sunt super entuziaști și super convinși însă! Ce să cred? 

Despre cancer ce să mai spun? Câte metode pro atâtea metode contra !

Unii cred în chemio, alții cred în bicarbonat dar nimeni nu are soluția universal valabilă.

Și acolo unde nu există răspunsul corect, există loc pentru nenumărate tentative de răspuns.

Asta cred eu acum.

Acum 200 de ani se murea de ciumă și de holeră, peste 200 de ani poate nu se va mai muri de cancer.

Între timp fiecare se tratează cum crede, există pacienți care mor cu chemio și toate alea și există vegetarieni care fac cancer. Deci?

Pare că unii sunt mai norocoși și descoperă ceea ce le face lor bine.

Dar n-am citit nicăieri încă de un tratament care să fii avut un succes constant. Văd doar valuri de entuziasm, tratamente de care în disperare lumea se-ndrăgostește și apoi le lasă și trece la altele sau la mai multe concomitent.

Dacă ar fi să dau un sfat azi, n-aș putea...cu cât citești mai mult cu atât e mai complicat.

Poate o informare corectă, o cunoaștere temeinică a evoluției bolii și a aplicării corecte a tratamentelor e baza de plecare. Pe urmă o analiză a perioadei în care te-ai îmbolnăvit ajută mult.

Dar pentru toate astea e nevoie de timp, de liniște sufletească și de luciditate mentală.

Iar când afli că ai cancer ești disperat și e nevoie de mult timp ca să devii stăpân pe tine și pe situație, să-ți găsești un echilibru și practic să partici activ și în primă persoană la insănătoșirea ta.

Și ca să nu termin așa...vă spun că la Roma a înflorit mimoza, copacul ăla galben ce seamănă cu salcia (puțin) și care se-ncarcă de flori mici și parfumate tare (se oferă femeilor de 8 martie).

Și alta....în februarie in It. e luna carnavalului, ăn toate barurile se vând dulciuri specifice: frappe și castagnole.

Am facut un aluat de castagnole cu ricotta (urdă), încă nu le-am copt dar pare compoziția de papanași.

Sigur e bun, se simte după miros.:-)