Duminica după-masă

Azi Steve era de serviciu așa că m-am dus să-mi facă o EKG în vederea tomografiei de la sfârșitul lunii.
M-am dus eu cu autobuzul până acolo, și autobuzul era aproape gol că cine să iasă din casă duminica la prânz când afară e așa innorat?! Nu plouă dar e vremea aia în care cel mai bun lucru de făcut e să te muți de la computer la Tv și de la Tv pe vreun  fotoliu la citit sau chiar la somn.
Eram sigură că e deschis mall-ul de lângă spital iar la întoarcere m-am dus direct acolo. (la mall)
Pfff... nu e nimic mai dezolant intro duminica dupăamiaza ca un enorm centru comercial inchis.
Toate obloanele alea trase și toate parcările alea goale mi-aduceau aminte de filmul ăla cu will smith în care el e legendă și are doar un câine cu care noaptea se ascunde si ziua omoară niște vampiri parcă...și toată acțiunea se desfășoară intro lume care nu mai e lume, e totul deșert, mort și abandonat.
Na, super...n-are rost să-l vedeți...e prea deprimant.
Dacă tot vreți să vedeți un film deprimant (nu vreți, știu dar dacă..zic și io așa) e mai fain ăla cu julianne moore în care toți orbesc și tot așa arată lumea abandonată, murdară și inutila. Dar filmul e mai fain. Și parcă și mai deprimant !

Așa că uite-mă deja acasă și n-am rezolvat nimic. Adică tot am rezolvat ceva că am mâncat cu Steve la cantina spitalului și n-a mai trebuit să gătesc acasă.
Am mâncat iepure fript. Foarte bun. Eram sigură că e pui dacă nu m-ar fi întrebat Steve cum e iepurele...și la gust e cam la fel. La noi nu se prea gătește dar aici l-am văzut des, cam la orice măcelărie.

Acum aș avea câteva variante pentru după masa asta: să calc, să fac ordine în sertare, să citesc sau să văd un film. Cred că voi opta pentru ultima. Cartea pe care-am început-o ieri, una de Kerouac, pare interesantă adică stați...părea! ca familia cu care începe acțiunea are opt copii, mama și tata. și când am lăsat-o aseară din mână (cartea) că mi se făcuse foarte somn eram la descrierea celui de-al doilea copil. Dacă îi descrie pe toți pe rând, plus părinții, și pe urmă îi ia pe fiecare și-i încrucișează cu respectivii prieteni ca să-și construiască toată acțiunea eu pe domnul Kerouac îl tai de pe listă. Că oricum e prima carte a lui pe care m-am încumetat s-o citesc.
Vă țin la curent.

Aș mai vrea să scriu căteva lucruri importante despre prietena mea Grigli ....dar nu scriu că mă-ntristez.
Dar dacă aș scrie aș scrie despre cât e de nedreaptă viața asta și cât suntem noi de naivi când ne agățăm de o logică anume a faptelor.
Unele fapte sau acțiuni nu au efectiv nicio logică așa cum unele întrebări, (din întâmplare tocmai cele mai importante) nu au niciun răspuns.
NU primim ceea ce merităm și nu dormim cum ne-așternem...astea-s povești... iar cealaltă poveste, aia creștinească cu întorsul obrazului când primești o palmă, sper să fi rămas doar o poveste.
Lumea reală, asta în care trăim acum, seamănă mult cu natura, e la fel  de agresivă și de nemiloasă. Funcționează pe baza unei simple selecții naturale fără sensibilitate și fără sentimente.
Eu am încetat să-mi mai bat capul cu dece-uri și care-i sensul și ce e si ce nu e corect.
Am hotărât, mă bag la un film. La o comedie chiar !