mercoledì 26 settembre 2012

Toamna se numara bobocii

Toamna asta am așa de mulți boboci de numărat, mari și dolofani, încât nu știu cu care sa-ncep.
Fiecare boboc e un mic succes în felul lui, dar cel mai mult mă bucură bobocii din familia Sanatate.

Ex-bolnavii de cancer stiu de ce!!: de două ori pe an am intâlnirea cu oncologul la care e obligatoriu să mă prezint cu buchetul de analize, ecografii și raze.
Întâlnirea mea e peste vreo zece zile dar Steve mi-a făcut deja buchetul.
Ieri ecografie și raze, azi sânge.
Ecografia a fost așa-și-așa, dar practic orice om așa zis sănătos dacă și-ar face o ecografie ar descoperi că nu e perfect sănătos, o mică litiază, chist, umbră, calcul, ceva tot se va găsi la o atentă scanare abdominală, deci.... eu nu-mi fac griji.
Adica na...nu imediat :-)
Aștept și rezultatul celorlalte analize.
Ecografia cum ziceam, a relevat niște ganglioni îngroșați pe ici pe colo, un ficat puțin mărit dar nimic îngrijorător.
Analizele de sînge însă (5 eprubete scoase de Steve din brațul meu drept azi-dimineață la 6) mi-au adus soarele în casă și un zîmbet întins bine de la o ureche la alta.
Am toate motivele ca să-mi planific o excursie in Thailanda. E doar un exemplu....la fel de bine aș putea să mă duc la New York sau la țară să-l vizitez pe tata, idea e că am motive să sărbătoresc.

Transaminazele la 70 nu sunt în sine motiv de euforie, limita maximă a normalului ar fi 40 daaaar...anul trecut in noiembrie eu le avem la 120 deci...!
Câtă dreptate au buddistii când spun că fericirea și succesele sunt relative.
Niște valori așa de mari la analizele pentru ficat ar putea descuraja pe multă lume, dar eu mă bucur. Mult !
Sunt pe drumul cel bun. Segmentul acela de stradă dreaptă și fără gropi care vine după o succesiune de curbe periculoase.

De cînd am ieșit ultima oară din spital tot adaug, scot , schimb și în general mă străduiesc să trăiesc altfel decât până acum. Cu mai multă atenție și iubire față de corpul meu. Cu mai multă nepăsare pentru ceea ce nu pot să schimb. Sună pompos și publicitar dar în cazul meu e absolut veridic.
Și am norocul să-mi pot permite ceea ce mi-am propus.
Adică mai multă odihnă, mai multă mâncare sănătoasă, mai multe gînduri frumoase, mai multe zâmbete .
Am schimbat multe, mănânc aproape complet diferit, vorbesc mai mult cu prietenii, îmi fac mai multe cadouri, mă odihnesc și în general sunt mai mulțumită de mine.
Unul din lucrurile astea a făcut diferența, sau poate toate la un loc dar oricum ar fi, rezultatele se văd.
Ar putea fi efectul paharelor de sucuri bazice (morcov, sfecla, telina) sau a chilogramelor de fructe mâncate zilnic sau a comediilor mai dese văzute la TV, sau poate e efectul-Steve sau efectul-Nan...nu știu... n-aș putea da o rețetă sigură dacă mi s-ar cere un sfat, totul contează și nimic nu e la întâmplare. Mie îmi rămâne doar să mă bucur și să-i mulțumesc Universului încă o dată!

Azi Steve e de gardă și mâine în zori va fi la vânătoare, Nan e la Zoo și mâine probabil la capela Sixtină dar de sărbătorit vom sărbători, nu e nicio îndoială ^_____^.


Nessun commento:

Posta un commento

Comentarii