Reactii

Nimic.
N-a fost nimic de facut cu cardul pe care mi l-au pradat.
Mai trebuie sa sun la un numar VISA pentru denunt si blocare dar...e fara sperante de rambursare a pierderii, deci..
O sa ma fac ca i-am cheltuit intrun we la Paris unde mi-am pierdut si aparatul foto ca sa intre toate pagubele intro singura solutie si sa ma pot gandi si la altceva mai placut.
Altceva, care din fericire exista.
Faptul ca analizele mele sunt bune de exemplu ar fi un bun motiv de-a zambi.
Peste doua saptamani sunt programata la chirurgie pentru "porth" si ma simt de parca.... de parca am fost eliberata din puscarie. Mi-am platit datoriile, am avut o buna conduita si ole' peste 2 saptamani imi scot catusele!
Il am, porth-ul asta, de un an, iar in feb. sunt doi de la prima interventie chirurgicala ...
A trecut ceva timp.
Am dat o raita pe alte bloguri oncologiste si am gasit tot felul de "aniversari" triste. Un an de la diagnosticul de cancer, 2 de la prima chemio, 3 de la prima operatie, 2 luni de la ultimul control, 1 an de la moartea lui X, 1 an de la ultima radio, si tot asa...
Mie drept sa spun, nu mi-a placut niciodata sa vorbesc despre necazuri, sau cel putin nu despre ale mele. Iar acum chiar ca nu ma simt in stare sa rememorez toate datele alea negre, sa-mi aduc aminte ce simteam, cum aratam si cat de deprimata eram in urma cu un an, doi..etc
Asta a fost.
A trecut.
Asa am reactionat.
Trag cortina in spatele meu si deschid fereastra catre maine.
Cine stie, poate va fi mai bine. In trecut nu mai am de ce sa ma-ntorc, e trecut si gata.
Asa sunt eu, asta e reactia mea in astfel de cazuri si cu putin efort reusesc sa-i inteleg si pe cei care nu gandesc ca mine.
Dar .... prefer oamenii cu care pot rade, taifasui, glumi si ironiza pe teme importante sau lejere.
La ocaziile de a plange se gandeste ea viata, are ea un talent aparte de a ne taia cheful din cand in cand...totul e sa fii pregatit, sa suporti bine lovitura, sa nu te dezechilibrezi si sa nu te uiti inapoi.
E ca mersul pe sarma... totul e sa privesti inainte si sa ai bratele deschise.
Restul... e noroc.

IN It. ieri a fost zi nelucratoare, oamenii au facut "ponte" si au plecat in mini-vacante de vineri ca sa sarbatoreasca Halloweenul cu bostani portocalii cu lumanari .
Si la mine au venit copiii din vecini, deghizati inspaimantator evident, au imprastiat o multime de coriandoli si au cersit dulciuri. Dolcetto o scherzetto !